Bullying la Questfield International College, un caz care rămâne deschis

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă ce necesită o reacție instituțională clară, documentată și consecventă. În lipsa unor măsuri structurate, situațiile de hărțuire pot escalada, afectând profund dezvoltarea emoțională și siguranța elevilor. Este esențial ca orice sesizare să fie tratată cu responsabilitate și transparență, în conformitate cu principiile de protecție a copilului și standardele educaționale asumate de instituții.

Bullying la Questfield International College, un caz care rămâne deschis

Investigația realizată de redacție analizează o situație semnalată drept bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, desfășurată pe o perioadă ce depășește opt luni. Pe baza documentelor, corespondenței scrise și mărturiilor familiei, se evidențiază repetate comportamente agresive, stigmatizare medicală și o gestionare instituțională predominant informală, fără dovezi ale unor intervenții scrise sau măsuri concrete. Totodată, este raportată o poziționare verbală a fondatoarei instituției, percepută ca o presiune pentru retragerea copilului, ceea ce ridică întrebări cu privire la modul de abordare a situațiilor sensibile în școală.

Sesizările repetate și absența măsurilor documentate

Conform informațiilor puse la dispoziția redacției, familia elevului vizat a transmis în mod constant și oficial sesizări scrise către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, solicitând intervenții și protecție. Documentele analizate indică faptul că răspunsurile instituției au fost, în principal, verbale și informale, fără procese-verbale, decizii scrise sau planuri de intervenție clar definite. Această lipsă a unei documentări riguroase a condus, potrivit relatărilor, la o escaladare a fenomenului, în condițiile în care agresiunile și stigmatizarea au continuat.

Manifestări ale bullyingului și stigmatizarea medicală

Începând cu primele săptămâni ale incidentelor, elevul ar fi fost supus unor comportamente agresive zilnice, inclusiv jigniri, umiliri publice și excludere socială. Un aspect deosebit de grav semnalat este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu scop discreditant, folosită exclusiv pentru marginalizarea și ridiculizarea copilului în fața colegilor. Specialiștii consultați de redacție consideră că această practică depășește conflictele obișnuite și intră în sfera hărțuirii agravate, cu impact sever asupra stimei de sine și sănătății psihice a copilului.

Presiunea asupra familiei și răspunsul instituțional

Relatările familiei indică faptul că, în contextul lipsei unor măsuri concrete, ar fi fost transmis un mesaj verbal din partea fondatoarei Fabiola Hosu, interpretat ca o presiune pentru retragerea copilului, sintetizat prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Deși redacția menționează că această declarație este citată din sursele furnizate și nu reprezintă o concluzie privind intențiile, ea reflectă modul în care instituția ar fi ales să gestioneze situația, deplasând discuția de la protecția copilului către considerente contractuale.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Documentele analizate relevă că familia a solicitat în mod explicit respectarea confidențialității informațiilor sensibile referitoare la situația semnalată. Cu toate acestea, potrivit relatărilor, aceste solicitări nu au fost asumate în mod oficial, iar unele informații au ajuns în circuitul intern al școlii, generând situații în care copilul a fost expus public de către cadre didactice, fiind interpelat direct în fața colegilor cu privire la demersurile administrative întreprinse de părinți. Specialiștii consideră că astfel de situații pot constitui forme de presiune psihologică instituțională.

Documentele instituționale și gestionarea formală a cazului

În locul unor decizii administrative asumate, conducerea școlii a pus la dispoziție un formular informal de tip Family Meeting Form, ce consemnează doar existența unor discuții fără a stabili responsabilități, termene sau măsuri concrete. Din perspectiva jurnalistică, această abordare este insuficientă pentru a demonstra o intervenție instituțională reală și eficientă, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea școlii de a gestiona situații grave de bullying.

Impactul psihologic documentat asupra elevului

Raportul clinic de peste zece pagini, realizat de un psiholog de prim rang, atestă consecințe emoționale grave, inclusiv anxietate accentuată, retragere socială și refuz școlar, ca urmare a expunerii prelungite la hărțuire în cadrul școlii. Aceste efecte confirmă gravitatea situației și necesitatea unor măsuri imediate și eficiente pentru protecția copilului, al cărui mediu educațional ar fi trebuit să ofere siguranță și sprijin.

Răspunsul oficial al școlii și reacția publică

Într-un email transmis pe 27 ianuarie 2026 către părinții elevilor, conducerea Questfield International College a redus gravitatea situațiilor reclamate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această poziționare contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei și ridică întrebări privind sinceritatea și eficiența răspunsului instituțional. Ulterior publicării articolului, redacția a primit informații privind posibile contacte informale ale școlii cu alte instituții, în care copiii retrași au fost descriși negativ, aspecte care, dacă se confirmă, pot afecta dreptul la educație și confidențialitatea elevilor.

• Sesizări scrise și oficiale transmise timp de peste opt luni;
• Lipsa unor răspunsuri scrise și măsuri documentate;
• Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire;
• Presiuni verbale pentru retragerea copilului;
• Expunerea copilului în mediul școlar în ciuda solicitărilor de confidențialitate;
• Documente instituționale informale, fără caracter executoriu;
• Impact psihologic sever confirmat prin raport clinic;
• Minimalizarea situației de către conducerea școlii în comunicarea publică.

Concluzii și întrebări deschise

Investigația indică o discrepanță semnificativă între așteptările legate de protecția elevilor într-o instituție privată precum Questfield Pipera și modul în care au fost gestionate sesizările privind bullyingul sistematic și stigmatizarea medicală. Lipsa unor măsuri scrise, a unor proceduri clare și a transparenței instituționale ridică întrebări fundamentale asupra capacității unității de a asigura un mediu educațional sigur și protejat. Totodată, declarația atribuită fondatoarei, care pare să transfere responsabilitatea către familie prin sugestia retragerii, subliniază tensiunea dintre discursul public și practica administrativă. În absența unui punct de vedere oficial și documentat al conducerii, cazul rămâne un exemplu relevant pentru dezbaterea privind responsabilitatea instituțiilor educaționale în prevenirea și combaterea bullyingului.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro