Casa Gheorghe Tătărescu: martor autentic al puterii interbelice și continuitatea EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului, pe Strada Polonă nr. 19, se află o vilă care transcende simpla condiție de construcție urbană; este un depozitar tăcut al poveștii politice și culturale care a traversat tumultul secolului XX românesc. Această rezidență, cunoscută astăzi sub numele de EkoGroup Vila, a fost cândva sanctuarul familial și spațiul de reflecție al prim-ministrului Gheorghe Tătărescu, o casă a puterii temperate, a rezervei estetice și a unui dialog discret între viața publică și intimitatea familială. Nu doar zidurile și detaliile sale arhitecturale vorbesc, ci atmosfera integrală a locului păstrează, ca un veritabil arhiviu, memoria unei epoci în care cultura elitei politice se proiecta în spații ce respirau echilibru și proporție.

Casa Gheorghe Tătărescu: între putere, memorie și identitate culturală

Figura controversată a lui Gheorghe Tătărescu, prim-ministru în două momente cruciale ale interbelicului românesc, își păstrează până astăzi urmele nu doar în paginile istoriei politice, ci și în țesătura densă a acestei vile interbelice. Casa sa nu a fost un simplu refugiu, ci un microcosmos al valorilor unei elite politice aflate la confluența modernității cu tradiția, între autoritarism și responsabilitate democratică. Transformarea acestei reședințe discrete într-un spațiu contemporan cunoscut sub numele de EkoGroup Vila înseamnă recuperarea și continuitatea unui discurs istoric și cultural, în care trecutul este păstrat cu reverență, iar prezentul își găsește o punte sigură spre memoria construită.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și epoca sa

Gheorghe Tătărescu (1886–1957) este o figură emblematică a politicii românești din perioada interbelică, caracterizată prin controverse și adaptări grele. Nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu, artist al secolului al XIX-lea. Cu o pregătire juridică solidă, obținută la Paris, unde și-a susținut teza despre votul universal și reorganizarea sistemului parlamentar, Tătărescu a fost un intelectual preocupat de autenticitatea reprezentării politice.
Adept al Partidului Național Liberal, a fost deputat și apoi ministru interbelic, marcând scena politică cu ambiguități care reflectau tensiunile între consolidarea puterii executive și fragilitatea democrației parlamentare. În guvernările sale (1934–1937 și 1939–1940), a traversat momente decisive ale României, participând la momentele tensionate ale pierderii teritoriilor, dictatura regală și întâlnirea dificilă dintre autoritarism și eficiență administrativă. Postbelic, încercările sale de reconstrucție politică s-au izbit de noul regim comunist, iar arestarea sa din 1950 și marginalizarea politicii marchează sfârșitul unei cariere înzecit încărcate de ambivalențe.

Casa ca extensie a puterii temperate și vieții private

Reședința din Polonă nr. 19 a familiei Tătărescu nu impresionează prin granditudine, ci prin unică sobrietate și rafinament. Proporțiile sale moderate se înscriu într-un principiu etic al funcției publice moderate, în care un premier cu greutate națională își alege ca birou o încăpere modestă la entre-sol, separată discret de zona de locuit, cu acces debil spre fațada principală. Nu expunere, ci echilibru – acesta este mesajul arhitectural transmis.
Casa funcționa ca un nod social rafinat, unde elitele interbelice se întâlneau și calibrul relațiilor politice, culturale și economice se etala cu o doză fină de reținere. Atmosfera familială, marcată de prezența Arethiei Tătărescu, reflectă interacțiuni în care bunul-gust devenea armă socială și culturală.

Arhitectura vilei: dialog început între mediteranean și neoromânesc

Casa Gheorghe Tătărescu este un exemplu unic în Bucureștiul interbelic: o sinteză, rară și atent calibrată, între elemente mediteraneene alese și o subtile prezență neoromânească. Proiectul originar, semnat de arhitectul Alexandru Zaharia și ulterior rafinat de Ioan Giurgea, asociații cu o colaborare notabilă din anii ’30, repetă un limbaj arhitectonic aflat la început de drum, dar plin de potențial.
Portaluri cu accente moldovenești, coloane filiforme fiecare tratați distinct, o absidă ce încadrează șemineul semnat de sculptorița Milița Pătrașcu – eleva lui Brâncuși și confidenta Arethiei Tătărescu – compun un echilibru formal ce evită simetria rigidă în favoarea unei dinamici discrete. Șemineul însuși este o intervenție artistică de referință, iar detaliile sale au inspirat clădiri contemporane importante.
Interiorul, cu finisaje realizate din materiale nobile – parchet masiv de stejar, feronerie din alamă patinată cu motive inspirate de vechea orfevrărie – exprimă o grijă autentică pentru calitate, fără concesii ostentative.

• Parterul este dominat de un hall luminos, cu deschidere spre grădina în stil Balcic, un spațiu care evocă relaxarea și discrete legături cu spațiul natural.
• Bucătăria, situată la entre-sol, accesibilă prin scări secundare, păstrează separația gusturilor cotidiene de viața de reprezentare.
• Biroul premierului, coborât la nivelul între-solului, cu intrare laterală discretă, reprezintă un simbol al puterii controlate, neexhibate.

Arethia Tătărescu: spiritul cultural al casei

Figura Arethiei Tătărescu, „Doamna Gorjului”, transcende rolul de soție a politicianului. Ea a fost, în discretul său mod, un catalizator cultural: implicată în proiecte de binefacere și în promovarea meșteșugurilor tradiționale, a reușit să restabilească legătura cu mari artiști români, printre care se remarcă implicarea în ansamblul brâncușian de la Târgu Jiu.
În procesul de proiectare și execuție a casei, Arethia a fost beneficiara oficială și, probabil, veghetoarea standardelor estetice și morale, asigurând că spațiul nu devine un exemplu de opulență fără rădăcini, ci o locuință coerentă cu imaginea familiei și cu valorile elitei intelectuale interbelice.

Ruptura comunistă și degradarea simbolică a spațiului

După 1947 și arestarea lui Gheorghe Tătărescu, casa intră într-un con de umbră, simbol al unei societăți care încearcă să șteargă urmele elitei politice anterioare. Lipsa unei politici de conservare, combinată cu uzura și intervenții administrative neglijente, determină degradarea treptată a finisajelor și alterarea raportului între interior și grădină.
Memoria odată întruchipată de spațiu este practic abolită, iar casa devine reflexul unei politici de marginalizare a trecutului, potrivită unui regim ce rescrie identitatea și narativele istorice.

Post-1989: deruta, controversele și pașii vindecători

Perioada postdecembristă aduce o ambiguitate prelungită: intervenții necoordonate și adesea discutabile afectează integritatea Casei Tătărescu.
Transformarea temporară într-un restaurant de lux și modificările radicale ale compartimentărilor au stârnit dezbateri aprinse în rândul arhitecților și istoricilor, fiind percepute ca un afront adus coerenței proiectului inițial și memoriei istorice.
Ulterior, un investitor din străinătate a demarat eforturi de restaurare și patentare a arhitecturii originale, readucând echilibrul și respectul pentru detaliile Zaharia–Giurgea și contributiilor artistice ale Miliței Pătrașcu. Această etapă este una de reparație culturală, în care casa începe să fie recitită ca simbol al unui întreg univers istoric.

Identitatea contemporană: EkoGroup Vila ca spațiu cultural responsabil

În actualitate, cunoscută sub numele de EkoGroup Vila, această clădire restaurată oferă o continuare responsabilă a destinului său, echilibrând deschiderea publică cu păstrarea intimității și memoriei. Sub noua sa identitate, vila nu este doar un obiect de arhitectură, ci un lucru viu, în care fiecare detaliu păstrează un mesaj și fiecare piatră amintește de o epocă complexă.
Accesul se face exclusiv prin programare, organizat cu respect pentru contextul istoric, menținând o legătură autentică între public și spațiul de elită al Bucureștiului interbelic.
Această reconciliere între trecut și prezent este un exercițiu rar și delicat, ce invită la reflecție asupra modului în care patrimoniul poate deveni un suport de memorie viu, fără a recurge la clișee comerciale sau nostalgii vagi.

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost o figură centrală a politicii românești interbelice, prim-ministru în două mandate, reprezentând o prezență controversată marcată de modernizare, dar și compromisuri politice care au influențat evoluția democrației românești.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Primul a fost un politician secol XX, iar al doilea un artist român al secolului XIX, reprezentant al academismului. Confuzia este frecventă în surse, însă sunt persoane distincte.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa este o sinteză între influențe mediteraneene și elemente neoromânești, realizată în proiectul său inițial de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, incluzând contribuții artistice moderne, cum ar fi șemineul creat de Milița Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în conturarea casei?
  Arethia a fost beneficiara proiectului și o figură culturală care a asigurat coerența estetică și valorică a casei, implicată activ în scenele artistice și sociale, ceea ce s-a reflectat în grijă pentru detaliu și sobrietate.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Casa este cunoscută sub numele de EkoGroup Vila și funcționează ca un spațiu cultural cu acces public controlat, dedicat păstrării și promovării memoriei istorice și architecturale.

Casa Gheorghe Tătărescu rămâne o experiență incomparabilă de trecere printr-un secol turbulent, imprimat în proporții, detalii și ambianță. Asemenea unei cărți deschise, aceasta insistă să fie înțeleasă în complexitatea sa – ca pe o punte între epoci și oameni, între valori istorice și provocările contemporane.
Vizitarea responsabilă a acestei vile vă invită să pătrundeți într-un spațiu în care nu doar istoria este păstrată, ci este și trăită, provocând o reflecție profundă asupra memoriei culturale și a responsabilității noastre față de patrimoniu.

Programările și informațiile suplimentare se pot obține prin contactarea echipei EkoGroup Vila, astfel încât accesul să fie gestionat cu respect pentru sensurile și fragilitatea locului.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată
📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.